Înger negru  

   Forţă de sugestie neaşteptată... sub aureola suferinţei cauţi sens al fericirii...

   Fiecărui sentiment îi corespunde o culoare... suflet dominat de negru! Un punct central care strînge împrejurul său toate sentimentele. Calea cea mai simplă de ieşire este evadarea într-o altă lume, evadarea ce slujeşte unei revendicări. Desfiinţarea noţiunii de spaţiu şi timp, aşa cum fusese ea înţeleasă şi înlocuirea ei cu alta în care "departele" şi "aproapele", "înlăuntrul" şi "înafară"  nu mai sunt interminabile, tot aşa cum "trecutul" poate fi oricînd "prezent".

   Ideea frumosului găsit în sine şi trăit prin vraja tulburătoare a labilităţii registrelor existenţiale se converteşte...

   În pacea neştiută adîncurile se clatină...

   Negrul apare în contrast cu albul creînd un tablou sumbru, dezolant... O desfăşurare monotonă, agansată şi îndelungată... se contemplă o prăbuşire a conştiinţei ameninţată de distrugere...

   Eroica sforţare de a aspira spre lumină... Intuieşti şi strîngi ca pe o moştenire scumpă, tot veninul aspru al durerilor surde şi amare îndurate!